In multe cazuri poti face mai degraba rau unei persoane decat sa o ajuti.

1. Aplicarea unui bandaj de compresie

tourniquet

 

Aproape de fiecare data cand cineva sangereaza serios in filme, i se aplica un bandaj de compresie deasupra sau dedesubtul ranii. In realitate, procedura este foarte controversata printre experti, pentru ca afecteaza in mod grav zona, dar taie si fluxul sangelui din zona, permitand substantelor toxice sa se acumuleze si sa fie apoi imprastiate inapoi in organism cand se elibereaza bandajul.

Multe tari au interzis deja aceasta interventie, echipajele medicale folosind bandajul de compresie doar in cazuri extreme.

2. Prezervarea membrelor taiate in gheata

Cand cineva isi pierde un deget intr-un film, vedem cum acesta este pus in gheata inainte de a-l duce la spital pentru a fi reatasat. Desi e o idee buna sa pastrezi respectivul obiect in conditii reci (si lipsite de microbi), a-l pune in contact direct cu gheata poate provoca daune ireparabile celulelor.

3. A declara pe cineva mort

Teoretic, doar doctorii pot declara o persoana drept moarta, dar practic in putine filme aceasta regula este respectata. Metode precum verificarea pulsului sau inteparea unei persoane pentru a-i testa reactia sunt cateva din momentele ridicole ce arata cat de putina documentare se face inainte ca un scenariu sa fie scris.

In realitate, a testa daca o persoana e moarta printr-o asemenea metoda si a nu o resuscita in consecinta este total gresit din punct de vedere moral, ba chiar o decizie criminala.

resuscitation

 

4. Resuscitarea

Viteza - in cele mai multe filme, procedura de resuscitare este prea inceata. Viteza corecta este 100 bpm. Coincidenta, aceeasi viteza ca doua melodii cu mesaj sugestiv - "Stayin' alive" (Bee Gees) si "Another one bites the dust" (Queen).

Ratia - ratia corecta intra compresia pieptului si ventilatie este 30 la 2 pentru un adult, nu 3 la 1 sau 3 la 2 cum apare in filme.

Defibrilatie - scopul defibrilarii este pentru a stabiliza miocardul in momentul in care contractiile sunt necoordonate, provocand probleme in circulatie. In cazul asistolei (lipsa activitatii inimii), un defibrilator este inutil pana cand resuscitarea cardiopulmonara nu reda un pic de activitate inimii.

Durata - desi in multe filme reanimarea dureaza cateva minute, in realitate dureaza macar 45 de minute si poate merge pana la cateva ore.