în timp ce populaţia din ţările din sudul Europei, precum Italia, Spania şi Cipru, dar şi Franţa, are active mai mari, arată un sondaj al Băncii Centrale Europene (BCE).

Sondajul, aflat la prima ediţie, va adăuga o nouă dimensiune discuţiei despre modul în care ţările din nordul continentului sunt nevoite să susţină statele mai slabe financiar din Sud, dar nu furnizează o imagine completă asupra standardelor de viaţă, influenţate de elemente precum protecţia socială şi infrastructură, notează cotidianul Wall Street Journal.

Raportul este bazat pe date din 2009 şi 2010, ani în care criza datoriilor din zona euro se afla în faza de început.

De asemenea, raportul acordă importanţă deosebită proprietăţii asupra locuinţei, dimensiunii gospodăriei şi deţinerii unei mici afaceri. Toate acestea favorizează sudul Europei. În Germania, de exemplu, procentajul persoanelor care deţin în proprietate locuinţe este destul de redus, notează publicaţia americană.

Totuşi, raportul scoate în evidenţă că populaţia din unele ţări lovite puternic de criza datoriilor nu are o situaţie atât de gravă precum s-ar crede.

Luxembourg se află pe prima poziţie în studiul BCE, cu o avere netă medie de peste 700.000 de euro pe gospodărie în 2010, ultimul an pentru care sunt disponibile date. Pe locul al doilea se află Cipru, cu 670.000 de euro.

În martie, Cipru a încheiat un acord cu zona euro şi FMI pentru împrumuturi externe de 10 miliarde de euro necesare stabilizării finanţelor statului, program condiţionat de restructurarea dură a sectorului bancar, inclusiv impunerea de pierderi deponenţilor.

În Germania, avuţia netă medie s-a situat la 195.000 de euro, în Olanda la 170.000 de euro, iar în Finlanda la 161.500 euro. În toate cele trei ţări opoziţia faţă de susţinerea financiară a sudului Europei se află la cote ridicate.

Spania înregistrează o avuţie netă medie pe gospodărie de 291.000 de euro, Italia de 275.000 de euro, iar Franţa de 233.000 de euro, arată studiul BCE. Cei mai săraci din zona euro sunt slovacii, cu o medie de aproape 80.000 de euro pe gospodărie.

Rezultatele studiului BCE ar putea încuraja încercările de a implica şi mai mult sectorul privat în viitoare intervenţii ale guvernelor pentru salvarea de la colaps a unor instituţii financiare, prin impunerea de taxe pe avere sau pe depozitele bancare mari. Astfel de măsuri ar reduce costurile pentru Germania şi statele cu situaţie financiară solidă din zona euro, afirmă analişti, citaţi de Wall Street Journal.

Mai mulţi factori au influenţat statistica BCE, scrie Wall Street Journal.

În Germania, dobânzile la creditele ipotecare nu sunt tratate la fel de favorabil din perspectiva taxelor precum în alte părţi din Europa. În plus, băncile germane cer de obicei avansuri mari, descurajând achiziţia de locuinţe în favoarea închirierii.

"Rolul proprietăţii asupra locuinţei este foarte important", se arată în raportul BCE.

Datele nu reflectă, de asemenea, nici declinul preţurilor locuinţelor şi altor active în ultimii trei ani. Preţurile locuinţelor au fost estimate de respondenţi în cadrul unui sondaj în care au fost consultate circa 60.000 de gospodării din zona euro, astfel că ar putea fi diferite de cele din piaţă la momentul respectiv. Gospodăriile din sudul Europei tind să fie mai mari decât cele din ţări precum Germania, sporind astfel valoarea activelor.

Raportul nu încoroprează nici anumite programe de pensii private, foarte răspândite în Germania.

BCE a inclus în activele totale proprietăţile imobiliare, vehiculele, depozitele bancare, investiţiile şi pensiile, scăzând din valoarea acestora pasivele, precum ipotecile, datoriile prin card de debit şi alte datorii.